BluePink BluePink
XHost 		Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink
< elementul anterior < pagina principală elementul următor >


Siliciu

Informații generale
Nume, Simbol chimic, Număr atomic Siliciu, Si, 14
Serie chimică metaloizi
Grupă, Perioadă, Bloc 14, 3, p
Densitate 2330 kg/m³
Culoare gri închis
Număr atomic CAS 7440-21-3
Număr atomic EINECS 231-130-8
Proprietăți atomice
Masă atomică 28,0855 u
Rază atomică 110 (111) pm
Rază de covalență 111 pm
Rază van der Waals 210 pm
Configurație electronică [Ne] 3s 3p
Electroni pe nivelul de energie 2, 8, 4
Număr de oxidare +1, +2, +3, +4
Oxid amfoter
Structură cristalină diamant
Proprietăți fizice
Fază ordinară solid
Punct de topire 1413,9 °C ; 1687 K
Punct de fierbere 2899,9 °C ; 3173 K
Energie de fuziune 50,55 kJ/mol
Energie de vaporizare 384,22 kJ/mol
Temperatură critică  K
Presiune critică  Pa
Volum molar 12,06×10 m³/kmol
Presiune de vapori 4,77
Viteza sunetului 8433 m/s la 20 °C
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling) 1,90
Căldură specifică 700 J/(kg·K)
Conductivitate electrică 2,52×10 S/m
Conductivitate termică 148 W/(m·K)
Primul potențial de ionizare 786,5 kJ/mol
Al 2-lea potențial de ionizare 1577,1 kJ/mol
Al 3-lea potențial de ionizare 3231,6 kJ/mol
Al 4-lea potențial de ionizare 4355,5 kJ/mol
Al 5-lea potențial de ionizare 16.091 kJ/mol
Al 6-lea potențial de ionizare 19.805 kJ/mol
Al 7-lea potențial de ionizare 23.780 kJ/mol
Al 8-lea potențial de ionizare 29.287 kJ/mol
Al 9-lea potențial de ionizare 33.878 kJ/mol
Al 10-lea potențial de ionizare 38.726 kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
Simbol chimic AN T1/2 MD Ed PD
MeV
Si 92,23 % stabil cu 14 neutroni
Si 4,67 % stabil cu 15 neutroni
Si 3,1 % stabil cu 16 neutroni
Si sintetic 172 de ani β- 0,224 P

Siliciul este un element chimic din grupa a IV-a a tabelului periodic al elementelor.

Caracteristici

Istoric

Siliciul a fost prima dată identificat de Antoine Lavoisier în anul 1787.

Răspândire

Siliciul este foarte răspândit în natură, însă nu în stare liberă,deși masa sa alcătuiește 27,5 % din cea a scoarței Pământului prin constituția silicată sub forma silicei (dioxidului de siliciu) și silicați cum ar fi mica, feldspatul, ș.a. Este al doilea element ca răspândire pe Pământ, după oxigen. Cuarțul este forma cristalină stabilă a bioxidului de siliciu, prezentându-se în stare pură sub formă de cristale incolore (cristal de stâncă), precum și varietăți colorate: ametistul—violet, citrinul—galben etc. Siliciul se găsește în graminee, în scheletul multor animale marine (diatomee și infuzori); după moartea acestor animale, scheletele se depun pe fundul mărilor formând kiselgurul sau pământul de infuzori.

Compușii siliciului

Siliciul este puțin reactiv. Acesta arde in oxigen la 600C: Si+O2→SiO2.

Dintre halogeni, Si se combină la temperatura camerei numai cu F. Cu Cl și Br reacționează la 500C formând tetrahalogenurile respective: Si+2F2 →SiF4, Si+2Cl2 →SiCl4. La încălzire, Si reacționeaza lent cu vaporii de apă la temperatura de 800 C: Si+2H2O→SiO2+2H2↑. Este rezistent față de acizi, cu excepția acidului fluorhidric, HF, dar reacționeaza la cald cu hidroxizii alcalini formând silicați și degajând hidrogen.

Utilizare

Siliciul este folosit ca materie primă în construcția dispozitivelor semiconductoare și în fabricarea celulelor solare. Compușii siliciului au diverse utilizări: argila și caolinul sunt materii prime pentru fabricarea produselor ceramice și a cimentului, iar dioxidul de siliciu în fabricarea sticlei.

© 2011 Duminica Marian.